Viața pe scurt a Sfântului Calinic al Edessei
Sfântul Calinic s-a născut pe 26 ianuarie 1919 în satul Sitaralona, în apropiere de Thermo, într-o familie sărăca dar evlavioasă. Tatăl se numea Gheorghe iar mama Ecaterina. La botez a primit la botez numele Dimitrie. Numele de familie era Πούλος care se traduce ca urmaș, copil. Bunicul lui, Athanasie, era preot la țară prin urmare altarul, strana și întreaga biserică făceau parte din viața lui Dimitrie. Bunica Spiridula, o femeie cu viață sfântă, i-a arătat o dragoste fără margini.
A absolvit Școala Teologică din Atena în anul 1942 și a fost până în anul 1946 secretar și predicator al Mitropoliei Etolo-Acarnania. Un profesor de la Atena i-a sugerat să meargă în afara țării și să studieze pentru a-și face o carieră academică, însă Dimitrie a refuzat și a preferat slujirea.
Între anii 1946 și 1949 a fost în armată, în plutonul „Vânători de munte”, Brigada 37. Nu a ținut cont de pericole, a mers inclusiv pe liniile frontului pentru a ridica moralul soldaților greci.
După stagiul militar, s-a întors la mitropolie și a continuat să fie secretar și predicator.
Pe 23 noiembrie 1957 a fost tuns monah la Mănăstirea Myrtia și a primit numele de Calinic.
În același an, 1957, a fost hirotonit diacon și preot de chiar fratele lui după trup, Mitropolitul Constantin de Didymóteicho și Orestiada. Mai apoi a fost protosinghel al Sfintei Mitropolii de Etolo-Acarnania până la alegerea sa ca mitropolit.
Având în vedere vârsta înaintată a Mitropolitului Hierotheos de Etolo-Acarnania și a marii încrederi pe care acesta o avea în protosinghelul său, acesta a fost practic cel care s-a ocupat de mitropolie între anii 1957 și 1961. În acest timp a fost renumit pentru excepționalele sale abilități administrative.
Și-a continuat activitatea atât în timpul păstoririi Mitropolitului Ignatie al Artei, care s-a aflat la conducerea mitropoliei temporar între anii 1961-1965, cât și a noului Mitropolit Theoclit al Etolo-Acarnaniei. De fapt, mitropolitul Theoclit, atât de mult l-a apreciat pe Arhimandritul Calinic încât a propus ca mitropolia să fie împărțită în două și arhimandritul Calinic să conducă o parte, având sediul în Agrinio. Totuși, Sfântul Sinod nu a încuviințat acest lucru.
Atât ca mirean cât și ca membru al clerului, a predicat cu regluaritate atât în biserici cât și în fiecare săptămână în centrul pentru recruți din Mesolongi.
Din anul 1950 și până în anul 1967 a fost un colaborator regulat al unor ziare publicate în Agrinio și Mesolongi unde a publicat mai multe articole pe teme teologice, sociale și alte subiecte naționale.
Între anii 1960 și 1966 a vorbit regulat la postul de radio din Mesolongi.
În aceeași perioadă a spovedit, a catehizat și a încercat să creeze un duh liturgic printre preoți.
Pe 25 iunie 1967 a fost hirotonit ca Mitropolit al Edessei în Biserica Sfântul Dionisie Areopagitul din Atena de către Mitropolitul Dionisie al Trikalei și Stagonului alături de Mitropoliții Meletie de Kythira, Constantin de Didymóteicho și Orestiada, Sinesie de Kasandria și Theoclit de Etolo-Acarnania.
Pe 16 iulie 1967 a fost instalat în Edessa.
A fost bolnav șapte luni, a fost internat inclusiv în Anglia, și tuturor le-a lăsat convingerea că era un sfânt în viață. A trecut la Domnul în seara zilei de 7 august 1984, în Atena. La înmormântarea sa, care a avut loc pe 10 august în Catedrala Acoperământul Maicii Domnului din Edessa, au participat 29 de ierarhi, sute de preoți și mii de credincioși din toată Grecia.
A fost îngropat în cimitirul public din Edessa pentru că și-a dorit să fie aproape de oamenii săi pe care i-a iubit și i-a slujit în timpul vieții sale.
În testamentul său a scris: „Proprietăți imobile nu am. Bani nu am. Dacă se găsesc totuși câteva mii de drahme, să fie depuse în Casieria Generală a Sfintei Mitropolii. (…) Fie ca mila Domnului să mă însoțească în vremea plecării mele din această lume deșartă.”
Sfântul Calinic a fost un episcop ascet, o figură eclesială importantă, un conducător binecuvântat, un om sincer, și a cărui viață a fost o teologie aplicată. A fost un ierarh care s-a sacrificat pe sine pentru slava lui Dumnezeu și care a lucrat pentru binele turmei sale. S-a răstignit, s-a transfigurat și a înviat biruind moartea și devenit o podoabă a Bisericii lui Hristos.
Patriarhia Ecumenică a hotărât pe 23 iunie 2020 canonizarea Sfântului Calinic al Edessei, Pellei și Almopiei (1919-1984) și pomenirea lui în fiecare an la data de 8 august. În acea seară de marți, clopotele din Mitropolia Edessei au răsunat de bucurie la aflarea acestei vești. Mitropolitul actual al Edessei, Înaltpreasfințitul Ioil, a mers la mormântul Sfântului și toți cei prezenți au cântat troparul Sfântului Calinic, condacul și mărimurile, toate acestea compuse chiar de însuși Mitropolitul Ioil, un imograf contemporan al Bisericii.
Bibliografie pentru această viață:
*Un om al lui Dumnezeu, Sfântul Calinic al Edessei, ed. Bonifaciu, Bacău, 2023.
* https://www.johnsanidopoulos.com/2020/06/metropolitan-kallinikos-of-edessa-pella.html
***